CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE HERNIA SPIEGEL?

Hernia reprezintă ieșirea parțială sau totală a unui organ din cavitatea conţînătoare.
Linia Spiegel este definită că linia de demarcație între mușchii drepți abdominali și mușchii lați ai abdomenului (oblicul extern îndeosebi). Linia Spiegel se găsește la marginea exterioară a tecii mușchilor drepți abdominali.

La nivelul acestei linii se găsesc orificiile de trecere ale pachetelor vasculonervoase intercostale. Prin aceste orificii se pot produce hernii, denumite hernii spiegeliene.

Sunt hernii rare, care nu se exteriorizează sub piele niciodată, rămânând între planurile musculare intermediare.

Datorită faptului că prezintă un inel fibros, apar frecvent ștrangulări.

De cele mai multe ori sunt dureroase.

Aspectul clinic:

– senzaţie de greutate și durere locală, însoțite de greţuri;
– dureri abdominale colicative
– formațiune pseudotumorală rotundă sau ovalară, puţîn dureroasă, rar reductibilă, bine delimitată, de consistenţă moale

Hernia femurală devine rapid ireductibilă și dureroasă datorită aderențelor intrasaculare și perisaculare, precum și lipomului preherniar.

Cum se manifestă o hernie?

• senzaţia de greutate și durere în herniile voluminoase
• durere accentuată de efort, mers sau ortostatism prelungit
• prezența unei formaţiuni “pseudotumorale” în zonele herniare (bombare locală), care crește în ortostatism și la efort (tușe); formaţiunea diminuă sau chiar dispare în clinostatism fie spontan, fie provocat, la palpare prin manevre de reducere.
• herniile cresc de volum și se pot complică.

Care sunt complicaţiile herniilor netratate:

• acute

– ștrangularea
– subocluzia
– peritonită herniară

• cronice:

-încarcerarea
-pierderea dreptului la domiciliu

• complicații rare:

– traumatismele herniilor
– TBC și tumorile sacului herniar
– corpi străini intrasaculari

Clasificarea herniilor abdominale:

• ale peretelui abdominal antero-lateral (hernii inghinale, femurale, ombilicale, epigastrice, ale liniei Spiegel;
• ale peretelui abdominal posterior (hernii lombare);
• ale peretelui abdominal superior (hernii diafragmatice);
• ale peretelui abdominal inferior: (hernii obturatorii, ischiatice).
Herniile pot fi congenitale sau dobândite în cursul vieții. Ele pot fi reductibile, atunci când conținutul din sacul de hernie poate fi introdus în cavitatea abdominală, sau ireductibile, când sunt complicate (ștrangulate, încarcerate). În sacul de hernie se poate găși epiploon, intestin, vezică urinară.

CÂND DEVINE HERNIA SPIEGEL O URGENȚă?

Hernia încarcerată devine o urgență chirurgicală când se strangulează (hernie strangulată) când conținutul sacului herniar nu mai este vascularizat, este ischemiat, și poate duce la necroză acestuia.

Hernia strangulată se însoțește frecvent de dureri intense, greață, vărsături, abdomen destins), iar în formele avansate, apare lipsa tranzitului intestinal (semne de ocluzie intestinală – fapt ce poate duce în timpul intervenției chirurgicale la tăierea unei bucăți de intestin compromis).

CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE HERNIA FEMURALĂ?

Hernia reprezintă ieșirea parțială sau totală a unui organ din cavitatea conţînătoare.

Hernia femurală sau hernia crurală, reprezintă hernierea organelor din abdomen pe sub arcadă crurală.

Ocupă locul 2 că frecvență, după hernia inghinală. Este de trei ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi, datorită bazinului mai larg, sarcinilor repetate și obezității.

Formele clinice:

• hernia femuro-pectineală (Clocquet): sacul herniar se află în teacă mușchiului pectineu;
• hernie multidiverticulară (Hesselbach): sacul herniar este polidiverticular;
• hernie în bisac (Astley-Cooper): este o hernie cu doi saci herniari, unul deasupra fasciei cribriformis și altul sub această fascie;
• Hernie Berger: reprezintă asocierea herniei crurale cu hernie inghinală.

Aspectul clinic:

– senzaţie de greutate și durere locală, însoțite de greţuri;
– dureri abdominale colicative;
– formațiune pseudotumorală rotundă sau ovalară, puţîn dureroasă, rar reductibilă, bine delimitată, de consistenţă moale;
Hernia femurală devine rapid ireductibilă și dureroasă datorită aderențelor intrasaculare și perisaculare, precum și lipomului preherniar.

Cum se manifestă o hernie?

• senzaţia de greutate și durere în herniile voluminoase;
• durere accentuată de efort, mers sau ortostatism prelungit;
• prezența unei formaţiuni “pseudotumorale” în zonele herniare (bombare locală), care crește în ortostatism și la efort (tușe); formaţiunea diminuă sau chiar dispare în clinostatism fie spontan, fie provocat, la palpare prin manevre de reducere;
• herniile cresc de volum și se pot complică.

Care sunt complicăţiile herniilor netratate:

• acute

– ștrangularea;
– subocluzia;
– peritonită herniară.

• cronice:

– încarcerarea;
– pierderea dreptului la domiciliu.

• complicății rare:

– traumatismele herniilor;
– TBC și tumorile sacului herniar;
– corpi străini intrasaculari.

Clasificarea herniilor abdominale:

• ale peretelui abdominal antero-lateral (hernii inghinale, femurale, ombilicale, epigastrice, ale liniei Spiegel;
• ale peretelui abdominal posterior (hernii lombare);
• ale peretelui abdominal superior (hernii diafragmatice);
• ale peretelui abdominal inferior: (hernii obturatorii, ischiatice).

Herniile pot fi congenitale sau dobândite în cursul vieții. Ele pot fi reductibile, atunci când conținutul din sacul de hernie poate fi introdus în cavitatea abdominală, sau ireductibile, când sunt complicate (ștrangulate, încarcerate). În sacul de hernie se poate găși epiploon, intestin, vezică urinară.

CÂND DEVINE HERNIA FEMURALĂ O URGENȚă?

Hernia încarcerată devine o urgență chirurgicală când se strangulează (hernie strangulată) când conținutul sacului herniar nu mai este vascularizat, este ischemiat, și poate duce la necroză acestuia.

Hernia strangulată se însoțește frecvent de dureri intense, greață, vărsături, abdomen destins), iar în formele avansate, apare lipsa tranzitului intestinal (semne de ocluzie intestinală – fapt ce poate duce în timpul intervenției chirurgicale la tăierea unei bucăți de intestin compromis).

CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE HERNIA EPIGASTRICA?

Hernia reprezintă ieșirea parțială sau totală a unui organ din cavitatea conţînătoare.

Hernia epigastrică:

– apare prin locurile unde vasele şi nervii ultimilor 5 spaţii intercostale perforează linia albă, respectiv pe marginea medială a muşchiului drept abdominal;
– nu prezintă sac herniar;
– se prezintă clinic sub două forme: formă dureroasă (manifestă cu dureri survenite după un efort sau după alimentaţie, acompaniată de greţuri şi vărsături) și formă nedureroasă (nemanifestă clinic, cu consistenţă moale şi tendinţă la expansiune).

Clasificare:

• hernia juxtaombilicală: se produce printr-un orificiu situat la 2 cm deasupra sau dedesubtul ombilicului;
• hernia subombilicală: se produce printr-un orificiu situat la 4-5 cm sub ombilic.

Aspectul clinic:

• conturul formăţiunii pseudotumorale este neregulat;
• consistenţa tumorii herniare este inegală (ansele destinse şi nodulii duri de epiplooită);
• de regulă este ireductibilă datorită aderenţelor saculare produse prin frecarea conţinutului de marginile inelului fibros al ombilicului;
• evoluţia este continuă, devenind voluminoasă şi multiloculară.

Cum se manifestă o hernie?

• senzaţia de greutate și durere în herniile voluminoase;
• durere accentuată de efort, mers sau ortostatism prelungit;
• prezența unei formăţiuni “pseudotumorale” în zonele herniare (bombare locală), care crește în ortostatism și la efort (tușe); formăţiunea diminuă sau chiar dispare în clinostatism fie spontan, fie provocat, la palpare prin manevre de reducere;
• herniile cresc de volum și se pot complică.

Care sunt complicăţiile herniilor netratate:

• acute

– ștrangularea;
– subocluzia;
– ocluzia;
– peritonită herniară.

• cronice:

– încarcerarea;
– pierderea dreptului la domiciliu.

• complicății rare:

– traumatismele herniilor;
– TBC și tumorile sacului herniar;
– corpi străini intrasaculari.

Clasificarea herniilor abdominale:

• ale peretelui abdominal antero-lateral (hernii inghinale, femurale, ombilicale, epigastrice, ale liniei Spiegel;
• ale peretelui abdominal posterior (hernii lombare);
• ale peretelui abdominal superior (hernii diafragmatice);
• ale peretelui abdominal inferior: (hernii obturatorii, ischiatice).

Herniile pot fi congenitale sau dobândite în cursul vieții. Ele pot fi reductibile, atunci când conținutul din sacul de hernie poate fi introdus în cavitatea abdominală, sau ireductibile, când sunt complicate (ștrangulate, încarcerate). În sacul de hernie se poate găși epiploon, intestin, vezică urinară.

CÂND DEVINE HERNIA EPIGASTRICA O URGENȚă?

Hernia încarcerată devine o urgență chirurgicală când se strangulează (hernie strangulată) când conținutul sacului herniar nu mai este vascularizat, este ischemiat, și poate duce la necroză acestuia.

Hernia strangulată se însoțește frecvent de dureri intense, greață, vărsături, abdomen destins), iar în formele avansate, apare lipsa tranzitului intestinal (semne de ocluzie intestinală – fapt ce poate duce în timpul intervenției chirurgicale la tăierea unei bucăți de intestin compromis).

CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE HERNIA INGHINALĂ?

Hernia reprezintă ieșirea parțială sau totală a unui organ din cavitatea conţînătoare.

Hernia abdominală reprezintă ieșirea parțială sau totală a unui viscer din cavitatea abdomino-pelvină, printr-un traiect sau orificiu preexistent denumit punct slab al abdomenului.

Clasificarea herniilor abdominale:

• ale peretelui abdominal antero-lateral (hernii inghinale, femurale, ombilicale, epigastrice, ale liniei Spiegel;
• ale peretelui abdominal posterior (hernii lombare);
• ale peretelui abdominal superior (hernii diafragmatice);
• ale peretelui abdominal inferior: (hernii obturatorii, ischiatice).

Herniile pot fi congenitale sau dobândite în cursul vieții. Ele pot fi reductibile, atunci când conținutul din sacul de hernie poate fi introdus în cavitatea abdominală, sau ireductibile, când sunt complicate (ștrangulate, încarcerate). În sacul de hernie se poate găși epiploon, intestin, vezică urinară.

Cum se manifestă o hernie?

• senzaţia de greutate și durere în herniile voluminoase;
• durere accentuată de efort, mers sau ortostatism prelungit;
• prezența unei formaţiuni “pseudotumorale” în zonele herniare (bombare locală), care crește în ortostatism și la efort (tușe); formaţiunea diminuă sau chiar dispare în clinostatism fie spontan, fie provocat, la palpare prin manevre de reducere;

• herniile cresc de volum și se pot complică.

Care sunt complicăţiile herniilor netratate:

• acute

– ștrangularea;
– subocluzia;
– peritonită herniară.

• cronice:

– încarcerarea;
– pierderea dreptului la domiciliu.

• complicății rare:

– traumatismele herniilor;
– TBC și tumorile sacului herniar;
– corpi străini intrasaculari.

HERNIA INGHINALĂ

Reprezintă 80-90% din hernii și se produc prin traiectul canalului inghinal.

Clasificare:

1. Hernia inghinală oblică externă (de efort)

Organul herniază prin fosetă inghinală externă, traversează traiectul inghinal și coboară în scrot.

Forme particulare de hernie:

• Hernia Maydl (sacul hemiar conţine mai multe anse subţiri);
• Hernie Berger (hernie crurală asociată cu hernie inghinală);
• Hernia Richter (sacul herniar conţine intestin subțire pensat lateral);
• Hernia Litre (sacul herniar conţine diverticulul Meckel).

Hernia congenitală oblică externă: implică persistența conductului peritoneo-vaginal, care traversează canalul inghinal și coboară în scrot. Prin acest canal migrează în scrot organe abdominale (epiploon sau intestin subțire). Sacul de hernie este situat la bărbat între elementele cordonului spermatic.

Diagnosticul diferenţial al herniei inghino-scrotale:

• hidrocelul: este transparent la iluminare, elastic la palpare și nu se reduce, iar limita superioară se percepe net la palpare;
• varicocelul: reprezintă dilatația venelor testiculare; clinic apare că o masă neregulată în scrot (“pungă cu râme”);
• tumoră testiculară;
• abces TBC;
• adenite inghinale;
• limfogranulomatoză inghinală subacută (B. Nicolas – Favre).

Evoluție-complicății: ștrangularea, încarcerarea, pierderea dreptului la domiciliu.

2. Hernia directă (de slăbiciune)

Organul herniază prin fosetă inghinală mijlocie, fiind adesea bilaterală. Nu coboară niciodată în scrot și apare la persoanle în vârstă.
Aspect clinic: formațiune tumorală situată deasupra arcadei crurale, adesea bilaterală, voluminoase; intern de hernie se palpează pulsul arterei epigastrice inferioare.

3. Hernia inghinală oblică internă

Este excepțională și apare la bătrâni, datorită distrofiei accentuată musculo-aponevrotică. Sacul herniar coboară prin fosetă inghinală internă și conține vezică urinară.

CÂND DEVINE HERNIA INGHINALĂ O URGENȚă?

Hernia încarcerată devine o urgență chirurgicală când se strangulează (hernie strangulată) când conținutul sacului herniar nu mai este vascularizat, este ischemiat, și poate duce la necroză acestuia.

Hernia strangulată se însoțește frecvent de dureri intense, greață, vărsături, abdomen destins), iar în formele avansate, apare lipsa tranzitului intestinal (semne de ocluzie intestinală – fapt ce poate duce în timpul intervenției chirurgicale la tăierea unei bucăți de intestin compromis).

DE CE APAR HERNIILE SPIEGEL ȘI CUM SE POT TRATA? INDICAȚII ȘI CONTRAINDICAȚII?

Există două cauze principale de apariție a herniilor inghinale:

1. Creșterea presiunii asupra musculaturii peretelui abdominal (la obezi, sportivi de performanță, tusitori cronici, bolnavi de adenom de prostată care au probleme cu urinatul, pacienții care suferă de constipație cronică).

2. Scăderea rezistenței peretelui abdominal (la persoanele în vârstă, persoanele care suferă de boli consumptive – ciroză hepatică).
Trebuie menționat că un factor favorizant important, o anumită deficiență a structurii țesutului conjunctiv (boli de colagen), la mulți dintre cei care suferă de hernie și care au și alte boli: varice hidrostatice, hemoroizi, picior plat.

Factori favorizanți:

• patologici – care induc slăbirea peretelui abdominal în „zonele herniare”:

– cord pulmonar cronic
– hipotiroidie
– cancer pulmonar, gastric, colon sau rect
– cășexie, denutriție, obezitate
– adenom prostată, stricturi uretrale;
– constipație cronică

• vârstă, sex (femei/bărbați=3/1), profesie (suflători, hamali).

Tratamentul este exclusiv chirurgical.

Indicațiile tratamentului chirurgical sunt:

-hernia dureroasă

-hernia încarcerată sau strangulată

-hernia voluminoasă care deranjează pacientul

-persoanele care fac muncă fizică intensă

-orice hernie care deranjează pacientul și dorește să o elimine

Contraindicațiile tratamentului chirurgical sunt:

-afecțiuni grave ale pacientului

-afecțiuni grave de coagulare

-stare generală precară a pacientului

-infecții localizate în regiunea inghinală.

DE CE APAR HERNIILE FEMURALE ȘI CUM SE POT TRATA? INDICAȚII ȘI CONTRAINDICAȚII?

Există două cauze principale de apariție a herniilor inghinale:

1. Creșterea presiunii asupra musculaturii peretelui abdominal (la obezi, sportivi de performanță, tusitori cronici, bolnavi de adenom de prostată care au probleme cu urinatul, pacienții care suferă de constipație cronică).

2. Scăderea rezistenței peretelui abdominal (la persoanele în vârstă, persoanele care suferă de boli consumptive – ciroză hepatică).
Trebuie menționat că un factor favorizant important, o anumită deficiență a structurii țesutului conjunctiv (boli de colagen), la mulți dintre cei care suferă de hernie și care au și alte boli: varice hidrostatice, hemoroizi, picior plat.

Factori favorizanți:

• patologici – care induc slăbirea peretelui abdominal în „zonele herniare”:

– cord pulmonar cronic;
– hipotiroidie;
– cancer pulmonar, gastric, colon sau rect;
– cășexie, denutriție, obezitate;
– adenom prostată, stricturi uretrale;
– constipație cronică.

• vârstă, sex (femei/bărbați=3/1), profesie (suflători, hamali).

Tratamentul este exclusiv chirurgical.

Indicațiile tratamentului chirurgical sunt:

– hernia dureroasă;

– hernia încarcerată sau strangulată;

– hernia voluminoasă care deranjează pacientul;

– persoanele care fac muncă fizică intensă;

– orice hernie care deranjează pacientul și dorește să o elimine.

Contraindicațiile tratamentului chirurgical sunt:

– afecțiuni grave ale pacientului;

– afecțiuni grave de coagulare;

– stare generală precară a pacientului;

– infecții localizate în regiunea inghinală.

DE CE APAR HERNIILE EPIGASTRICE ȘI CUM SE POT TRATA? INDICAȚII ȘI CONTRAINDICAȚII?

Există două cauze principale de apariție a herniilor inghinale:

1. Creșterea presiunii asupra musculaturii peretelui abdominal (la obezi, sportivi de performanță, tusitori cronici, bolnavi de adenom de prostată care au probleme cu urinatul, pacienții care suferă de constipație cronică).

2. Scăderea rezistenței peretelui abdominal (la persoanele în vârstă, persoanele care suferă de boli consumptive – ciroză hepatică).
Trebuie menționat că un factor favorizant important, o anumită deficiență a structurii țesutului conjunctiv (boli de colagen), la mulți dintre cei care suferă de hernie și care au și alte boli: varice hidrostatice, hemoroizi, picior plat.

Factori favorizanți:

• patologici – care induc slăbirea peretelui abdominal în „zonele herniare”:

– cord pulmonar cronic;
– hipotiroidie;
– cancer pulmonar, gastric, colon sau rect;
– cășexie, denutriție, obezitate;
– adenom prostată, stricturi uretrale;
– constipație cronică.

• vârstă, sex, profesie (suflători, hamali).

Tratamentul este exclusiv chirurgical.

Indicațiile tratamentului chirurgical sunt:

– hernia dureroasă;

– hernia încarcerată sau strangulată;

– hernia voluminoasă care deranjează pacientul;

– persoanele care fac muncă fizică intensă;

– orice hernie care deranjează pacientul și dorește să o elimine.

Contraindicațiile tratamentului chirurgical sunt:

– afecțiuni grave ale pacientului;

– afecțiuni grave de coagulare;

– stare generală precară a pacientului;

– infecții localizate în regiunea inghinală.

DE CE APAR HERNIILE INGHINALE ȘI CUM SE POT TRATA? INDICAȚII ȘI CONTRAINDICAȚII?

Există două cauze principale de apariție a herniilor inghinale:

1. Creșterea presiunii asupra musculaturii peretelui abdominal (la obezi, sportivi de performanță, tusitori cronici, bolnavi de adenom de prostată care au probleme cu urinatul, pacienții care suferă de constipație cronică).

2. Scăderea rezistenței peretelui abdominal (la persoanele în vârstă, persoanele care suferă de boli consumptive – ciroză hepatică).
Trebuie menționat că un factor favorizant important, o anumită deficiență a structurii țesutului conjunctiv (boli de colagen), la mulți dintre cei care suferă de hernie și care au și alte boli: varice hidrostatice, hemoroizi, picior plat.

Factori favorizanți:

• congenitali: persistența canalului peritoneovaginal;
• patologici – care induc slăbirea peretelui abdominal în „zonele herniare”:

– cord pulmonar cronic;
– hipotiroidie;
– cancer pulmonar, gastric, colon sau rect;
– cășexie, denutriție, obezitate;
– adenom prostată, stricturi uretrale;
– constipație cronică.

• vârstă, sex (bărbați/femei=3/1), profesie (suflători, hamali).

Tratamentul este exclusiv chirurgical.

Indicațiile tratamentului chirurgical sunt:

– hernia dureroasă;

– hernia încarcerată sau strangulată;

– hernia voluminoasă care deranjează pacientul;

– persoanele care fac muncă fizică intensă;

– orice hernie care deranjează pacientul și dorește să o elimine.

Contraindicațiile tratamentului chirurgical sunt:

– afecțiuni grave ale pacientului;

– afecțiuni grave de coagulare;

– stare generală precară a pacientului;