Sindromul Tunelului Carpian: Cauze, Simptome și Opțiuni de Tratament

În ce constă pregătirea preoperatorie? Analize preoperatorii.

Înaintea intervenției chirurgicale propriu-zise, se realizează un consult amănunțit.

Indicațiile preoperatorii:

– întreruperea medicației anti-inflamatoare cu cel puțîn 7 zile înaintea intervenției chirurgicale
-trebuie  anunțați chirurgul și medicul anestezist dacă aveți probleme medicale (tensiune, probleme vasculare, infarct, diabet, probleme pulmonare, probleme cu sângerarea, epilepsie, probleme neurologice, alergii la diverse medicamente);
în timpul intreventiei, este indicat  nu aveți unghiile date cu ojă.

Analizele preoperatorii necesare sunthemoleucogramă, glicemie, creatininaINR, TGP, AgHBs, HCV, HIV, VDRL,

Se vor face poze preoperatorii. Pozele au caracter confidențial și nu pot fi publicate fără acordul pacientului. Pozele nu sunt stocate în baze de date on-line.

Preoperator, se efectuează o radiografie care să excludă patologii precum artrită, fracturi, tumori osoase. Testele de conducere nervoasă pot fi necesare în formele severe, totodată confirmând diagnosticul. Ecografia și RMN pot fi utile în unele cazuri.

Cum decurge intervenția chirurgicală?

Se realizează cu anestezie locală și nu necesită spitalizare. Se intervine chirurgical, secționând ligamentul carpian transvers și astfel mărind spațiul canalului carpian. În caz de tumori locale, acestea vor fi excizate. Incizia are o lungime de 3-5 cm de regulă.

În ce constă recuperarea postoperatorie?

Postoperator, mâna va fi umflată, poate persista durerea, amorțelile și furnicăturile până la 1 an. Uneori sunt necesare câteva luni pentru ca musculatura mâinii să revină la funcția normală. În cazurile extrem de severe, simptomele sindromului de tunel carpian pot să nu dispară complet chiar și după intervenția chirurgicală.
Firele de sutura se suprima dupa 12-14 zile. Schema de recuperare va fi facuta de medicul curant in functie de interventia chirurgicala realizata. Medicul curant vă va preciza cand si cum incepeti miscarile pasive si apoi miscarile active.

Recuperarea postoperatorie a mainii are mai multe etape:

– imobilizare in pozitii functionale;

– mobilizare precoce;

– folosirea de orteze;

– terapie ocupationala;

– kinetoterapie;

– alte procedee de fizioterapie.

Ce reacții adverse sau complicații pot să apară?

– sângerarea plăgii: constă în sângerarea plăgii după efectuarea suturii. Simplă compresiune și aplicare de gheață rezolvă de regulă problemaLa nevoie, se poate reinterveni pentru efectuarea hemostazei.
– infecția: reprezintă o complicație de temut, care necesită deschiderea plăgii. Profilactic, se pot administra antibiotice cu spectru larg pe cale orală.
– granulomul: reprezintă o reacție de rejet a corpului față de materialul de sutură, manifestată prin apariția unor mici tumorete. În aceste cazuri,  trebuie extras firul de sutură.
– dezunirea plăgii: este o complicație rară, care apare la pacienții cu diabet zaharat, pacienții imunotarați, în cazul unei șuturi incorecte sau în cazul în care plagă este în tensiune (dacă s-a extirpat și piele). Rezolvarea constă în excizia marginilor și resutura.

– cicatrizarea vicioasă: este o complicație foarte rară, imprevizibilă, care nu poate fi prevăzută și nici tratată. Constă în vindecarea plăgii cu o cicatrice largă, proeminentă adesea, roșie, adesea însoțită de mâncărimi (cicatrice hipertrofică sau cheloidă).
– recuperarea funcțională parțialăîn funcție de gradul clinic,  recuperarea poate fi totală sau parțială.

La ce rezultate să ne așteptăm?

În urmă intervenției chirurgicale, senzația de amorțeală, durerea și furnicaturile dispar, mâna putând fi folosită din nou la capacitate normală.

Care sunt recomandările post intervenție? Tratamente adjuvante.

  • nu forțați mâna operată 5-7 zile
  • evitați expunerea la praf, mizerii sau alte intemperii
  • urmați schemă de supraveghere postoperatorie recomandată
  • urmați strict schemă de recuperare postoperatorie recomandată. Recuperarea este la fel de importantă  operația în sine.
  • Profilaxia sindromului de tunel carpian:
    Sindromul de tunel carpian este de cele mai multe ori o consecința a profesiei sau a obiceiurilor cotidiene, motiv pentru care considerăm că există unele posibilități de prevenție, precum:
    – exerciții fizice care să mențînă flexibilitatea articulațiilor mâinii și care să mențînă tonusul muscular
    – oprirea oricărei activități atunci când apare disconfort local, amorțeală sau durere la nivelul încheieturii mâinii
    – menținerea unei posturi corecte la birou
    – evitarea împingerii umerilor în față (se comprimă nervii din regiunea cervicală)
    – purtarea unei orteze de încheietură, care va reduce foarte mult presiunea la care este supusă încheietura.
    – menținerea unei temperaturi optime a mâinuilor, îndeosebi la cel care lucrează în frig.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *